Ceai de anason

Descriere

Descriere: Anasonul actioneaza asupra lobului anterior al hipofizei, carminativ, eupeptic, estrogenic, stimuleaza secretiile glandulare, vermifug, aperitiv, diuretic, antispastic, tonic digestiv, este o planta cu frunze mici si verzi, iar florile sunt mici de culoare alba fiind dispuse sub forma de umbrela.Se mai numeste anason romanesc, anis, anos, badean, chimion de gradina, hanos, molotru, onis, sacarea.Anasonul se culege la sfarsitul lunii august pana la sfarsitul lunii septembrie.

Efecte:actioneaza asupra lobului anterior al hipofizei, carminativ, eupeptic, estrogenic, stimuleaza secretiile glandulare(salivare, gastrice, intestinale, biliare, mamare), galactogog, declanseaza ciclul menstrual, vermifug, aperitiv, diuretic, antispastic, tonic digestiv.In doze mari este antiseptic, stopand procesele de fermentatie de la nivelul intestinului gros, iar in doze mici este expectorant.

Recomandari:Adjudvant in tuse spastica, astm, gripa, astenie, voma psihogena, bronsite, dureri menstruale, dismenoree, pentru marirea secretiei de lapte la lauze, indigestii, insuficinta pancreatica, colici intestinale, balonare, colici abdominale la sugarii, anorexie(lipsa poftei de mancare).

Administrare: -pulberea – planta se macină fin cu o râşniţă electrică, după care se cerne prin sita pentru făină albă.
Se ia, de regulă, o linguriţă rasă de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ţine sub limbă timp de 10-15 min., după care se înghite cu apă.
-infuzia – se prepară din 2 linguriţe cu plantă adăugate la 250ml de apă clocotită (o cană), se menţine timp de 30min. la temperatura camerei, apoi se strecoară şi se bea pe stomacul gol. În scop terapeutic se beau 2-3 căni cu infuzie pe zi, cu 30min. înainte de mese

Contraindicatii: Sarcină, cancer de sân, cancer genital la femei, ulcer gastric si duodenal, colită, alergie la anason.

Precautii: A se evita expunerea la soare sau la radiaţii UV pe perioada tratamentului, datorită fenomenului de fotosensibilizare.
-Se utilizează cu prudenţă la pacienţii cu teren alergic.
-Supradozarea (peste 20 de grame administrate zilnic) determină apariţia fenomenelor toxice manifestate prin: stări de excitaţie puternică, insomnii, tulburări de vorbire, convulsii, tremurături ale membrelor, căderi psihice.
-Fructele vechi (peste 3 ani) sau depozitate în condiţii improprii (umezeala) nu se folosesc deoarece devin toxice.
-Infuzia se prepară în fiecare zi, nu se păstrează de pe o zi pe alta.

Reactii adverse: pot apărea alergii cutanate.

Prezentare: Cutie cu 50 de gr.

Producator:Dacia Plant

Stiati ca:Anasonul este originar din Orientul Apropiat de unde s-a raspandit de jur imprejurul Mediteranei si apoi in toata Europa, fiind considerat drept planta aromatica (mai bine zis condiment) cea mai pretioasa. Se spune ca in timpurile biblice era atat de valoros, incat se platea un fel de dijma, in seminte de anason. Egiptenii antici au fost primii care l-au preluat in cultura. In tarile de origine, anasonul este intalnit frecvent si astazi in flora spontana. El s-a raspandit pe toate continentele. In Europa se cultiva mai mult in tarile balcanice, iar la noi, intalneste conditii favorabile de cultura in Campia Banatului si a Olteniei. Partile utilizate ale anasonului sunt bulbul, frunzele, semintele si radacinile. Virtutile sale terapeutice au fost cunoscute inca din antichitate, Pitagora sustinand ca anasonul ii ofera putere omului, vindeca insomnia, stimuleaza pofta de mancare, faciliteaza digestia si imbunatateste fertilitatea.Ca produs alimentar, anasonul este utilizat pentru condimentarea bucatelor dulci, picante, dar si ca afrodisiac, inca din vremea grecilor. Testele medicale au confirmat faptul ca semintele de anason intensifica dorintele sexuale. Romanii foloseau anasonul pentru condimentarea unor prajituri numite "mustaceus", grecii il foloseau pentru tratarea problemelor digestive, iar egiptenii precum aroma in compozitia de paine.Fructele de anason au un gust bun si sunt folosite in fitoterapie. Fructul sau sucul de anason este recomandat pentru vindecarea asteniei si pentru stimularea alaptarii. Anasonul este recomandat pentru vindecarea asteniei nervoase, migrenelor, ametelilor, reumatismului, tusei, astmului bronsic, durerilor gastrice si digestiei lente.Dintre multiplele calitati atribuite anasonului cea mai interesanta era ca “trezea poftele trupului”. Despre anason se spunea ca vindeca deochiul si indeparteaza cosmarurile daca este tinut sub perna. Anasonul este folosit in prepararea a numeroase siropuri contra tusei si pentru afectiunile gatului, la aromatizarea altor medicamente si la parfumarea sapunurilor si a altor produse cosmetice. Se mai spune ca anasonul este leac pentru muscaturile de soareci si sobolani si ca uleiul extras din semintele sale, adaugat in momeala pescarilor, le creste acestora norocul la pescuit.In bucataria vestica, anasonul este folosit aproape exclusiv la dulciuri; ocazional, fructele sunt aromatizate cu anason. In doze mici semintele de anason fac parte uneori din amestecurile traditionale de condimente pentru carnati sau tocane. Utilizarea sa principala este insa aromatizarea bauturilor pe baza de anason in diferite tari mediteraneene: raki in Turcia, uzo in Grecia si pernod in Franta. In multe cazuri uleiul de anason este substituit, total sau partial, cu cel de anason stelat, care este mai ieftin si are aroma mai intensa.